A A A

Desfacerea căsătoriei – problema acestui secol

25 Aprilie 2016 | 6

„Căsătoria este o loterie în care bărbatul îşi pariază libertatea şi femeia îşi pariază fericirea”.

(proverb)

Pe parcursul lunii martie 2016, în Judecătoria Ungheni, unde la moment activează 7 judecători, au fost examinate 216 cauze civile, 35 cauze penale, 67 cauze contravenţionale şi 55 materiale ale judecătorului de instrucţie.

Din totalitatea cauzelor civile examinate 74 de cauze sunt privind încasarea datoriei, 45 – desfacerea căsătoriei, iar 20 - anularea actelor, în rest sunt în diverse domenii. Astfel pentru luna martie 2016 cauzele privind desfacerea căsătoriei constituie 21 % din numărul total al cauzelor civile examinate.

Aceste date demonstrează suplimentar faptul că desfacerea căsătoriei constituie o problemă a acestui secol, iar instanţa de judecată reprezintă „locul de salvare” pentru soţii care nu se înţeleg.

În legislaţia naţională legiuitorul operează cu noţiunile de  desfacere a căsătoriei şi de divorţ. Astfel „căsătoria poate înceta prin divorţ (desfacere), în baza cererii unuia sau a ambilor soţi ori a tutorelui soţului declarat incapabil” (art. 33 alin. (2) Codul Familiei).

Potrivit Codului familiei al RM desfacerea căsătoriei poate avea loc pe două căi: - desfacerea căsătoriei de către oficiul de stare civilă şi – desfacerea căsătoriei de către instanţa de judecată.

La Oficiul Stării Civile poate fi desfăcută căsătoria doar în baza acordului comun al soţilor care nu au copii minori comuni sau înfiaţi de ambii soţi şi dacă între aceştia nu există litigii referitoare la partaj sau la întreţinerea soţului inapt de muncă. De asemenea la cererea unuia dintre soţi, căsătoria poate fi desfăcută la oficiul de stare civilă dacă celălalt soţ: a) a fost declarat incapabil; b) a fost declarat dispărut; c) a fost condamnat la privaţiune de libertate pe un termen mai mare de 3 ani. În aceste situaţii soţii se pot adresa la oficiul de Stare Civilă în a cărui rază teritorială se află domiciliul unuia dintre soţi şi prezenţa ambelor părţi este obligatorie.

În situaţia în care cuplul are copii minori comuni, există litigii referitoare la partajul averii sau cînd lipseşte acordul la divorţ al unuia dintre soţi, desfacerea căsătoriei va avea loc pe cale judecătorească. Desfacerea căsătoriei va avea loc pe cale judecătorească şi în cazurile cînd există acordul la divorţ al ambilor soţi, însă unul dintre ei refuză să se prezinte la oficiul de stare civilă pentru soluţionarea problemei.

În instanţa de judecată este necesară înaintarea unei cereri de chemare în judecată cu privire la desfacerea căsătoriei, care trebuie să corespundă cerinţelor art. 166 CPC (Codul de Procedură Civilă). În cerere este necesar să se conţină: când şi unde a fost înregistrată căsătoria, a câta oară se desface căsătoria, sunt sau nu copii, vârsta lor, s-a ajuns la o înţelegere între soţi cu privire la întreţinerea şi educarea copiilor, motivele depunerii cererii de desfacere a căsătoriei şi dacă sunt înaintate alte cerinţe care pot fi judecate concomitent cu acţiunea de desfacere a căsătoriei.

La cerere urmează să se anexeze următoarele acte:  - adeverinţa de căsătorie în original şi o copie a acesteia; - copiile adeverinţelor de naştere ale copiilor; - copia buletinului de identitate; - acte cu privire la salariu,  - dovada de achitare a taxei de stat şi alte documente necesare. Dacă concomitent cu desfacerea căsătoriei se solicită partajul averii sau încasarea pensiei de întreţinere atunci trebuie de anexat acte confirmative în acest sens.

Taxa de stat pentru cererea de chemare în judecată pentru desfacerea primei căsătorii constituie 40 de lei, desfacerea celei de a doua căsătorii — 200 de lei, împărţirea averii la desfacerea căsătoriei — 3% din valoarea acţiunii, dar nu mai puţin de 150 de lei.

Este de reţinut că din momentul depunerii cererii de chemare în judecată soţii pot beneficia şi de un termen de împăcare. Astfel dacă, în timpul examinării cererii de desfacere a căsătoriei unul dintre soţi nu îşi dă acordul la divorţ, instanţa de judecată va amâna examinarea cauzei, stabilind un termen de împăcare de la 1  lună la 6 luni, cu execepţia cauzelor de divorţ pornite pe motivul violenţei în familie confirmate prin probe. Dacă măsurile de împăcare nu au avut efect şi soţii continuă să insiste asupra divorţului, instanţa de judecata va satisface cererea respectivă. În situaţia în care reclamantul şi pârâtul nu s-au prezentat în judecată din motive neîntemeiate şi dacă nici una dintre părţi nu a cerut examinarea pricinii în absenţa sa, instanţa amână procesul. Neprezentarea repetată aduce la scoaterea cererii de pe rol.

Cele mai frecvente motive de desfacere a căsătoriei sunt incompatibilitatea caracterelor, actele de violenţă, faptul încadrării unui soţ în cîmpul muncii peste hotarele ţării, etc.

Concomitent cu desfacerea căsătoriei instanţa de judecată poate stabili domiciliul copiilor mnori, partajarea averii şi încasarea pensiei de întreţinere pentru copiii minori sau pentru soţul inapt de muncă.